* & Acest album conține fotografii cu diverse locuri de pescuit, oameni și capturi pentru cei care au acestă pasiune , precum și peisaje surprinse în anumite momente ale zilei. * & pv-tv.tv/stream/player/pvtv-ro.html * * *
Nu mai e cea fost odată, nici măcar peisajele, acuma se braconează electric, iar pescarii sportivi abia dacă mai apucă un chitic !
Mai sunt unele excepții pe care le punem pe seama norocului !
Asa este dar mai bine trage de la sfarsitul luni aprilie in colo,cu cat se incalzeste apa cu atita are pofta mai mare:))
Eu pescuiesc foarte mult la baltile de linga Sibiu (SACELE) este un loc superb pt pecuit multe balti dar si un peisaj mirific..recomand!!!
Eu cred că pește e și pe la Bistrița, că nu e Dunărea pe acolo e altceva, sau Siretul sau Prutul.
Acuma va fi dezlegare la porc, pentru toți, dar pentru mine tot peștele e cel mai bun porc.Uleiul de pește te face mai inteligent, așa spun specialiștii.
Delfinii îi ajută pe pescari să prinde peşte !
LiveScience Writer - LiveScience.com -
Delfinii şi pescarii lucrează împreună ...
Un vizitator ar putea da peste o privelişte ciudată, în Laguna, Brazilia, în cazul în care s-au dus până la mal. Aici, pescarii locali se bazează pe delfini pentru a le ajuta să captureze peşte anual.
Noua cercetare a constatat în faptul că doar un grup local de aproximativ 20 de delfini lucrează cu pescarii, în timp ce delfinii alte regiuni nu cooperează, pentru găsirea altor surse de alimentare. Cercetatorii nu sunt sigur ce separă aceste grupuri.
Oamenii de știință au observat faptul ca delfinii pot să lucreze împreună pentru a dirija bancurile de chefal, un peşte, care este o sursă importantă de hrană pentru pescari locali, faţă de o linie de pescari în bărci sau de genunchi de adâncime.
Apoi, semnalul este dat de delfini cu capul de specialitate sau când coada loveşte apa şi în cazul în care pescarii trebuie să arunce plasele lor. Cooperarea este utilă pentru ambele părţi, au spus cercetatorii. Cei doi nu ar supravieţui fără celălalt.
"Aproximativ 200 de pescari locali cu unelte artizanale se bazează aproape în întregime pe delfini pentru prinderea peştelui lor," relevă cercetatorul Fábio Daura-Jorge, de la Universitatea Federală din Santa Catarina, în Brazilia, a scris într-o declaraţie trimisă la LiveScience.
"Pescarii nu pot prinde peşte fără asistenţă din partea delfinilor și cunosc animalele individual după înfățișarea naturală şi le pot recunoaşte cu ochiul liber."
Daura-Jorge a adăugat,
"Pescarii au nume pentru delfinii cu care cooperează -. Stele, în special, această cooperare sunt" Scooby "şi" Caroba ", care să coopereze pentru mai mult de 15 de ani"
Delfini colaboratori !
Cercetatorii au urmarit delfinii de Laguna, identificarea persoanelor de aspectul lor. Ei au documentat în care animalele petrecut timp împreună, şi cele care au participat la pescuit. Ei au fost capabili să reconstituie structura socială a 35 din populaţia de 55 de delfini de la aceste date, care a inclus 15 de delfini de cooperare.
Ei au identificat trei reţele sociale distincte în cadrul delfinilor din Laguna, cu un grup format în întregime din pescari delfini au cooperat. Această cooperare pare a fi o trasatura de învăţat sau moştenite de comportament, deoarece nu e nimic în mediu, care să-i oprească pe delfini să se angajeze în ea.
"Societăţile Dolphin sunt foarte complexe, şi de interacţiune socială pare a conduce comportamentul de căutare a hranei," Daura-a spus Jorge.
"Aceasta ar putea fi faptul că dezvoltarea comportamentului de căutare a hranei de specialitate apare în mici comunităţi strâns unită rezidente de coastă, deoarece există un grad ridicat de interacţiune socială între animale."
A învăţa să pescuiască
Cooperarea este un comportament transmis de la mama la delfinul - fiul ei prin învăţare socială. Acesta este modul în care trăsătura este propagată în a doua jumătate a duo-ul uman: Bătrânii din comunitatea pescarilor mai tineri invata cum sa lucreze cu delfinii.
"Vorbim despre un subgrup mic de delfini ([probabil] aproximativ 20) de sprijin de peste 200 de familii care nu au alte venituri", a spus Jorge-Daura.
"Peşte cu condiţia de cooperare cu delfinii are o importantă valoare economică şi socială, care trebuie să fie luate în considerare", şi ar trebui să fie conservate.
"În esenţă, dacă vom pierde în delfini de cooperare, vom pierde acest mod unic tradiţional de viaţă şi vice-versa", a spus Jorge-Daura.
Studiul va fi publicat in 02 mai 2012 revista Letters Biology.
SPUNE STOP PESCUITULUI CU PLASELE ȘI BRACONAJULUI ! INTRĂ PE SITE ȘI SEMNEAZĂ PETIȚIA !
Pescuitul intensiv cu plasele realizează practic o sărăcire a populațiilor piscicole din fluviul Dunărea și râurile adiacente, precum și din Delta Dunării . Chiar dacă au fost stabilite anumite cote de pescuit - exploatarea fără menajament a resursei piscicole a dus progresiv la scăderea populațiilor piscicole care este în pericol de mai mulți ani .
Îndigurea unor suprafețe din lunca Dunării de-a lungul fluviului DUNĂREA de la Tulcea până la Porțile de Fier, a diminuat suprafețele inundabile unde peștii realizau reproducerea naturală .
Îndiguirile sistematice creează mari probleme de îndată ce fluviul are cote mari - ajungându-se la inundații .
Ar putea fi create niște sisteme de ecluze și posibilitatea inundării temporare a unor suprafețe unde de altfel s-ar putea realiza reproducerea peștilor.
Găsirea unor soluții de acest gen ar putea constitui rezolvarea a două probleme majore - posibilitatea reproducerii naturale a peștilor și refacerea resursei piscicole și dispariția pericolului inundațiilor.
Problema braconajului sturionilor și a celorlalte specii din Dunăre și Marea Neagră e binecunoscută - realizarea controlului însă este deficitară pe fluviu - numeroase bărci cu braconieri - pescuiesc strurioni, și alte specii, tot timpul anului fără ca nimeni să-i tragă la răspundere - este o bătaie de joc a celor răspunzători - care au dat o lege ce este încălcată de braconieri .
Cercetarea științifică care a făcut puiet de sturioni și a populat Dunărea este luată în derâdere de cei care nu-și fac treaba - inspecțiile piscicole ! ANPA este răspunzătoare de declinul resursei piscicole naturale !
mă bucur că avem o pasiune comună - sper să aveți o poziție fermă privind exploatarea irațională și braconajul !
Mulțumesc !
Despre fir întins - nu se spune la pescarii adevărați !
==== PESCUITUL LA SCOBAR, PLĂTICĂ, CARAS PE RÂU =====
Se Știe ca varga bolognezĂ se simte cu adevarat in mediul ei pe apele curgatoare.
Una dintre cele mai reprezentative si indragite specii care traiesc in raurile uneori chiar si in parailele zonei colinare este scobarul. Desii este un peste iubitor de curent si substrat tare, bolovanos, pietros ,el nu se adapteaza cu usurinta si altor medii de viata intalnite pe cursurile raurilor noastre.
Obiceiurile de hranire ale acestui peste,scobar, difera in functie de caracteristicile hidrodinamice ale biotopului in care isi duc existenta. Un scobar care este obisnuit cu vaduri line, acolo unde sunt depuse cantitati indestulatoare de nutrienti se va hrani mai retinut. Nu se va repezii sa culeaga orice bucatica de hrana ce-i iese in cale, cum fac de multe ori alti pesti.
Aceasta teorie mi-a fost confirmata de scobarii raului Negru ,un afluent mai lenes al Oltului,la primele incercari de apropiere de acest rau (afluent)cand inca nu cunosteam nazurile pestilor de aici,am pescuitcu aceiasi montura, mai robusta pe care o foloseam si pe Olt.
Tremuraturile, tacniturile plutei semnalau prezenta scobarilor dar trasaturile ezitante nu aveau finalitate. Pentru a nu pleca cu traista goala am fost nevoit sa fac cateva modificari le nivelul monturii, care se confirmase buna pe raul vecin,Olt.
Astfel eu foloseam o pluta morcov un fir de 16, un forfac de 14, si un ac de 10.
Apoi am schimbat cu:
bologneza 7 m
pluta picatura
fir principal 0,12
forfac de 0,08
carlig nr. 12.
buchetul de viermusi l-am redus considerabil
Nu puteam aborda eficient o partida de scobar fara efectuarea unei nadiri adecavte.
Daca la pescuitul cleanului folosesc mai rar nada sau chiar deloc,la scobar nadirea este hranitoare,odata data nada nu trebuie decat sa astepti oana ce pestii se vor ,,aseza pe nada''.
Nasosul este un peste de card caruia nu-i place singuratatea,unde s-a prins unul e imposibil sa nu mai dea si al doilea, chiar daca refuza pe moment sa puna botul. Pentru a avea un control cat mai bun al liniei ,vom pescuii cu bologneza in aval,de aceea nada trebuie facuta asfel incat nada sa ajunga si sa ramana pe substrat in dreptul locului unde ne-am instalat sau chiar putin mai jos.
Obisnuiesc sa arunc bulgari de nada, functie de taria curentului, cu 1-2 m in amonte pentru ca acestia sa fie depusi undeva in fata mea. Nada de rau se caracterizeaza printr-o densitate mai mare si consistenta ridicata fata de cele folosite in mod curent pe lacuri si balti. Din cate am vazut multi pescari pun accent pe capacitatea de legare a nadei uitand si de greutatea ei,o nada usoara oricat de legata ar fi ea va fi deplasata de curent si depusa undeva in josul raului. Sporirea greutatii nadei se poate realiza cu ajutorul unor adaosuri inerte, cu greutate specifica mai mare cum ar fi pietrisul argila sau pamantul de pe malul raului.
In pescuitul modern lestarea a devenit o practica uzuala de aceea firmele producatoare comercializeaza si diferite tipuri de pamant sub denumirea de ,,terre de riviere'', ,,terre de fond'', ,,terre de somme'' etc.
Pamantul ce intra in compozitia nadei genereaza si un anumit efect de tulburare a apei fenomen ce deseori declanseaza si instinctul de hranire al scobarului.
Lanseta sau varga fixa au ajuns la lungimi incredibile 10-12 m gratie materialelor de varf carbon sau bor, fara a depasi greuattea de 600 grame, firele mono,de 0,8,-12 rezista fara nici o problema atacurilor scobarului, carligele ceva de calitate buna pot fi rotunde forma cristal sau cu tija lunga sau scurta in functie de momeala pe care o folosim.
Modul de lesatre-plumbii sferci se strang pe fir de la mare la mic ,dinspre pluta spre carlig avnd griga ca o alica de 1 mm sa ajute forfacul si carligul sa se mentina in apropierea fundului apei.,nu este rau sa incercam si plumbul culisant cu alica opritoare ,in unele zone chiar da roade.
In ultima vreme pescarii folosesc lanseta de 3,90(feeder),la fund cu cosulet lestat in care pun viermii.
pe vremuri in zona noastra existau cantitati mari de clean si scobar.In urma "liberalizarilor" cursurilor de rauri, "marfa" sa imputinat, acum adevaratii pescari se plang, iar negrii(la suflet) gasesc mijloace moderne pentru braconaj.
Sunt un om obișnuit, și nicidecum un mare pescar, alții sunt mult mai mari, au capturi de peste 20-70 de kilograme, au dotări cu echipamente ultramoderne, cu sonare, cu bărci cu motor, cu toate utilitățile la bord....
Așa că la mine doar microbul e mare, în rest, am doar știința de a prinde pește...dacă înțelegeți.
Vă salut și eu, dar nu vă lăsați impresionat doar de imagini!
Balan.
Din păcate a pătruns și la noi în fluviu și râuri, și se reproduce de circa 20 de ani, a produs o influență majoră asupra bazei trofice a apelor; exemplare de 10-25 de kg se pescuiesc frecvent în Dunăre de către pescarii industriali.
Cauza a fost evadările accidentale din crescătoriile cu stații de reproducere artificială, dar și inundarea unor crescătorii cu prilejul viiturilor pe Dunăre, cum a fost la Rast, Complexul Dunăreni-Bistreț , Șovârca (pe PRUT) și altele.
Pesti
Recomandarile astrologului Minerva pentru 2011:
Caracteristic pentru un semn al apei, Pestii tind sa mearga cu "suvoiul" atunci cand calatoresc, niciodata facand valuri. In consecinta, trebuie sa existe cineva care sa-i conduca sau nu vor ajunge prea curand la destinatie! Cei nascuti sub acest semn sunt visatorii zodiacului. Atunci cand nu viseaza se gandesc cum pot fi ajutati de cei din jur. De aceea ajunge un Peste in inima Africii sau pe strazile Iranului. Nu vede rostul planificarii unei vacante cand poate sa lase toate acestea in seama celorlati prieteni alaturi de care pleaca la drum. Visatori cum sunt, este esential ca altcineva sa se ocupe de "structura". Artisti innascuti, vor aprecia oportunitatea de a lucra ceramica in Mexic sau de a canta in Peru. In cele din urma trebuie spus ca le place sa se afle in apropierea apei - tanjeste un peste dupa altceva? De aceea se simt foarte bine cand inoata sau cand fac excursii cu barca - ideale pentru spiritul lor visator.
Cu siguranta, destinatia obligatorie a Pestilor trebuie sa cuprinda o mare, un ocean sau macar un lac. Ei nu concep vacanta decat in preajma unor surse de apa, de unde-si trag energia. Rareori un Peste va fi atras de zonele montane, poate doar daca e vorba despre un lac de munte sau de o cascada la inaltime. Comoditatea lor proverbiala ii va face adeptii calatoriilor pe apa. Un lucru e cert: Pestii nu vor pleca niciodata singuri la drum. Romanticii Pesti sunt adeptii escapadelor romantice in doi, undeva intr-un loc rupt de lume, asa ca insulele mai putin asaltate de turisti vor fi cea mai fireasca alegere. Sunt mari iubitori de croaziere si de locuri cu vegetatie luxurianta. Firi artistice, sunt atrasi de locatii de vis, de plimbari cu iahtul, de apusuri de soare si de plimbari pe faleza. Aspectele financiare trebuie lasate insa pe seama altcuiva, caci planificarea bugetului nu e punctul lor forte, iar risipitorii Pesti s-ar putea sa ramana fara bani de intors acasa…
Destinatii recomandate: Italia (Sardinia, Venetia, Coasta Amalfi), Cipru, Malta, Spania (Lanzarote, Fuerteventura), Seychelles, Maroc.
Fiind un semn de apa, Pestii vor fi primi care isi vor face bagajele si vor pleca la mare. Litoralul este prima lor destinatie de vacanta, de care prefera sa se bucure alaturi de familie si de prieteni.
Chiar daca nu se vor mobiliza sa ajunga la mare, nativii zodiei Pesti vor gasi cu siguranta un rau sau un lac langa care sa isi petreaca vacanta.
ostria se foloseste mai ales la prinderea pastravului. in absolut toata tara, in zona montana, din retezat pana la putna, de pe crisuri si somesuri si pana in curbura carpatilor, pastravul este braconat mai ales cu ostria. acum, in perioada cand pastravul urca pentru depunerea icrelor, nu se sperie, nu se hraneste, ci incearca sa-si vada de boiste. sunt multi care asteapta an de an urcarea lui din lacuri, uneori urca si foarte mari. asta s-a intamplat probabil pe dambovita. pestele in aceasta perioada urca la apa mica, este foarte simplu de prins cu aceste unelte, mai ales ca se pescuieste in special noaptea. acum, in zona raului mare retezat, toata noaptea este plin de macelari din astia cu ostria si cu lumina de la festila lampii de miner, se spune ca-s pe mana cu autoritatile si in apa mica, prind foarte multi pastravi si fac prapad intre reproducatori, ranind pe foarte multi. asta se practica de cand lumea, numai ca acum braconierii sunt din ce in ce mai infometati. in orice zona montana intrebati de ostrie, o sa vi se spuna ce am scris eu aici. am vazut fel si fel de astfel de scule, o astfel de unealta de braconaj am vazut-o in podul salvamont de la lacul bucura, unde am inoptat pentru cateva zile, deoarece nu am gasit pe nimeni acolo, era la vedere, printre alte scule uzuale...
la metro este imposibil sa se vanda la kilogram icrele de pastrav, deoarece un borcanel costa cateva sute de mii de lei, iar pretul unui kilogram mult peste milion. cel putin eu nu am vazut in zona mea, si stau langa munte, nici in bucuresti nu am vazut, desi mergeam la metro cu mult timp inainte sa apara in alte zone. poate se gasesc la tulcea, dar totusi, este zona de ses si mi-e greu sa cred ca ar fi acolo si in alte parti nu, marfa in metro-i aceiasi peste tot. ce am vazut pana acum, numai borcanele mici, foarte mici, in genul celebrei firme de la care si-a luat numele formatia abba. dar totul este posibil, eu nu am vazut.
am sa caut legea, eu stiam ca in 2010 nu a primit nimeni drept de concesiune pe nici o apa publica, nici asociatie si nici altcineva, asa scria in lege, "cu exceptia catorva concesiuni in delta dunarii...". dar si asta este posibil, e bine de stiut, daca se incalca legea, de catre cine si unde. chiar si catre romsilva, apele de munte au fost "date" printr-un act semnat de ambele parti, un protocol, care in final a fost scos de pe site-ul anpa, fiind o rusine prin continut si modul de intocmire, ce lasa mult de dorit.
noi sa fim sanatosi, ca pescarii se stiu ei care-s corecti, care-s sportivi, si care-s "de carne", cum sunt astfel de oameni si in vanatoare. deocamdata eu ma bucur ca la competitiile de toate genurile, pescarii se comporta sportiv, eliberand pestii, fie ca este vorba despre crap, spinning sau musca, stationar sau alte genuri.
Cu ultimele argumente m-ați convins, domnule ... , vă cred despre ce ați scris cu pescuitul păstrăvului la ostie, vă mulțumesc pentru că am mai aflat lucruri noi.
E frustrant să trăiești într-o țară așa frumoasă și bogată, și să vezi cu unii își bat joc de bogățiile ei.
Nu am mâncat icre de păstrăv niciodată, dar m-ați făcut curios, cu această ocazie, eu sunt obișnuit cu cele de caras, crap, știucă, sardină ...dar acum țin regim... sunt abonat la pescăria din cartierul meu.
frumoasa apa putnei, am pescuit pe multe ape, dar niciuna nu arata asa, sper sa ajung si eu acolo sa dau la musca. in copilarie am fost, dar nu mi-o amintesc, pe atunci nu pescuiam la munte.
referitor la sistemul catch & release, prinde si elibereaza, este un sistem bun, deoarece pestii eliberati, au okazia sa mai fericeasca si pe altul. altfel spus, de cand se pescuieste mai mult pentru traista, adica de cand este vizibil ca romanul pescuieste obligatoriu ca sa prinda si sa retina pestii, sistemul de eliberare se impune la cei sportivi. asta daca discutam despre un pescuit sportiv, ceea ce implica sa-i dai sanse si pestelui sa traiasca in continuare, sa-l prinzi prin metode sportive, nu cu plasa, nu cu zeci de carlige, nu cu fire exagerat de groase sau de rezistente, sa-l intepi cu carlige fara spin, etc. asta inseamna pescuit sportiv, acela in care pescarul considera pestele partener egal de intrecere.
este normal ca din cand in cand, sau chiar si in fiecare partida, sa putem retine cativa pesti, pentru a ne delecta cu gustul lor rafinat. dar a umple mereu juvelnicul, a dus dupa cum se observa, la ape pustiite si pescari fara noroc. nu zice nimeni sa nu retii de-o prajeala, cum se spune, sau rasol, cum am vazut ca ati folosit mai jos pentru a prepara puiul, insa a retine pestii mici si un numar mare de exemplare, este nu numai incorect moral, dar si ilegal.
am vrut sa spun toate astea pentru ca am vazut ca era drept de replica, nu as dori sa lezez pe nimeni cu afirmatiile mele si nici nu vreau sa ma cred eu mare eliberator de pesti, in copilarie prindeam si ma bucuram atat de pestii prinsi cu undita, cat si de gustul lor placut, cand ii pregateam in familie si cand ajutam la curatatul lor si toate celelalte operatii care precedau masa. dar va pot spune ca am o placere cu mult mai mare, de cand eliberez pestii. altfel nu as fi facut transferul spre acest obicei.
referitor la sistemul catch and release, as dori sa spun si eu cate ceva, fondat in america, unde se organizau mult prea multe competitii pe anumite ape, deci presiunea pescarilor era enorma, acest sistem s-a impus de la sine. america are mult profit de pe urma vanatorii si pescuitului si multi straini le calca pragul pentru a lasa bani buni pe servicii de nivel. in trecut, pe raul mare retezat, pentru ca tot am vazut o poza cu rau de munte, se spune ca alexandru bratescu voinesti pescuia la pastrav, folosind musca artificiala. mergea insotit de bucatareasa, care astepta cu farfuria in mana, pana ce scriitorul reusea sa prinde 2-3 pesti, dupa care alerga sa-i gateasca cat mai proaspeti. restul partidei se folosea de o carpa curata, pe care o inmuia in apa raului, si cu ea bine stoarsa, se ajuta la scoaterea pestelui din carlig, pentru a nu-i distruge stratul protector de mucus. se stie ca mana uscata poarta multe bacterii si microorganisme ce pot dauna grav pestelui, care odata eliberat, poate sa moara ulterior. ma refer la salmonizii apelor de munte, dar nici ceilalti pesti nu sunt departe de acest lucru. iata ca fara sa vrem, descoperim ca de fapt fondatorul sistemului catch & release, este de fapt un roman, ce avea arendata o proprietate din zona, si o buna bucata de rau. am facut aceasta paranteza, pentru a incerca sa constientizez pe acei, care au okazia sa prinda pestii, si din obisnuinta generatiilor trecute, ii retin indiferent de marime sau numar. pentru ceilalti, care discern binele de rau, cu care merita sa te intovarasesti pe malul apelor, tot respectul.
in alta ordine de idei, va felicit pentru pagina creiata, si pentru discutia care mi-ati dat ocazia s-o infirip.
Ce pot să spun este că dumneavoastră ați subliniat foarte bine modul ideal de comportament al pescarului cu undița pe pe malul apei. Dar presiunea mare asupra populațiilor piscicole este creată în mică măsură de pescarii cu undița, chiar dacă aceștia sunt destul de mulți. Populațiile piscicole sunt diminuate în special după revoluție de pescuitul industrial, de braconieri și de cei care pescuiesc electric, aceasta e realitatea.
Poluarea este alt factor, există studii științifice care arată că în Dunăre sunt deversate substanțe chimice toxice, în cantități de ordinul tonelor, nu mai spun de detergenți. Toate acestea le suportă mediul acvatic.
Se pune întrebarea până când? A fost episodul cu cianurile pe Dunăre acum urmează valul cu metale grele din țara vecină. Aceste substanțe au o remanență în mediul acvatic timp de câțiva ani, și au efecte dezatruoase pentru fauna acvatică, și mai departe pentru oameni.
Acesta e realitatea și problemele sunt mult mai complexe decât se vede cu ochiul liber.
corect, insa din punctul de vedere al pescarului, asta poate sa faca, sa fie mai sportiv. in plus, s-au super inmultit pescarii, iar numarul lor mare, coroborat cu milioanele de articole de pescuit avansate din toate pietele, se traduce intr-o presiune in plus asupra pestilor. adevara este ca acum 15 ani, pe cand ma apucesem de pescuit la musca, erau pesti multi in raurile pe care le colindam, insa nici pescari nu prea erau, si nici scule nu prea se gaseau, nici macar carlige cu ochet nu gaseam. acum, putna din poza e cam la fel banuiesc, neafectata de chimicalele unguresti, raurile de munte in general au cam acelasi debit, cu mici exceptii de la taierile masive, si calitatea apei cu ceva peturi in ele este aceiasi. insa pestii nu mai sunt nici multi, nici mari. si totusi ce s-a schimbat? decat presiunea sculelor moderne si a pescarilor din ce in ce mai nesportivi. daca ar fi pescuit de foame, i-as fi inteles, dar in cazul asta, poporul asta a avut respect pentru natura si fauna, altfel nu am fi prins si noi si nu am fi gustat din aceste placeri. dar trebuie sa ne abtinem, tocmai pentru ca si generatiile viitoare sa aiba ce gusta din aceste roade, pe care nu orice tara din lume le are. eu zic ca omul prin pescuit distruge rau. ca sa va dau un exemplu, ca nu poluarea a distrus cel mai mult, ea existand dar nefiind popularizata inca din anii 40 sa dau un exemplu la intamplare, mai deunazi, in mijlocul rucarului, se aude ca un individ zelos, avea la vanzare nici mai mult, nici mai putin de un lighean, de ce credeti, de icre de pastrav...si cu asta am spus totul.
Dacă se aude înseamnă că era un zvon, de obicei zvonurile se aud, și nu aveți o informație completă. Dar v-ați pus întrebarea cum a facut rost? Poate lucrează la o păstrăvărie, și cum în octombrie e luna când păstrăvul depune icrele, e posibil să fi muls vreo 40-50 de femele ca să facă un lighean de icre, cum afirmați. Și ce capacitate avea ligheanul? Mi-e greu să cred că se pot prinde așa ușor din mediul natural atâtea exemplare de gen feminin, astea posibil de la o păstrăvărie să fi fost.
Vă respect punctul de vedere cu privire la pescuitul de la munte, dvs. sunteți din acea zonă, și aveți anumite informații de pe acolo.Eu cunosc zona de șes mai bine, și vă spun că o barcă cu 2 pescari buni cu plase poate captura de la 4 la 400 kg de pește pe zi, depinde de anumiți factori. Dacă dintre pescarii cu undița mai norocoși, prind o medie de 2kg de pește, ceea ce e mult, fiindcă majoritatea pleacă cu tolba goală; făcând o comparație putem observa cu ușurință că presiunea vine de la pescuitul industrial. Acest pescuit e practicat sistematic, aproape în fiecare zi, pe când amatorii cu undița merg la sfârșit de săptămână sau în mod aleator. Dacă ați cunoaște că fiecare km de Dunăre a fost concesionat pescuitului industrial, de la intrarea în țară a fluviului până la vărsare, și că la fiecare toană de pescuit sunt peste 10 și până la 40 de bărci de pescuit, ați realiza dimensiunea acestui pescuit. De aceea pescarii sportivi au ajuns mai mult să contemple peisajul înconjurător, și huruitul motoarelor de bărci, decât să prindă pește.
din pacate, auzisem ca 3 gasti de smecherasi, cutreierau raul ca sa prinda cu ostria, cu cateva zile inainte. din ce stiu eu, icrele de pastrav se vand la borcanas la metro, si sunt sub cheie, fiind scumpe, nu la kilogram, la lighean. e clar ca daca era cu ligheanul, le vindea in cantitate mare, deci repede, la en gross, la pret mic, si daca e asa, e lesne de inteles ca erau braconate. dealtfel poate veti ajunge sa vedeti cum arata parcul national piatra craiului, din masivul fagaras, v-ati inchina cat au taiat padurea, cum arata drumul...in ce hal este raul. am mai auzit si ca alti nemernici, abia asteapta sa urce pestii din lacul pecineagu pe raul din coada, izvoarele dambovitei. am mai auzit ca un individ din cele trei gasti avea dupa o zi de braconaj un sac de rafie de cartofi, plin cu pastravi, abia il ducea. din moment ce au scule de braconat, si din moment ce in trecut se prindea la fel, dar in cantitati mai mari, de ce nu ar fi adevarat?
despre dunare nu stiu ce sa zic, am citit si eu legea, care spune ca nu se concesioneaza ape, in afara de cateva zone din delta dunarii, este vorba de 2010. in rest, nimeni nu a concesionat nimic. nu contest ca asa s-o sti, dar va arat legea, s-o fi dat alta lege intre timp? era vorba despre apele publice, si dunarea este apa publica.
la munte insa, pescarii isi aduc si ei aportul in distrugerea apelor, deoarece la munte este permis numai cu momeli artificiale, si majoritatea din romania pescuiesc cu naturale si retin tot ce prind, nu conteaza deci numarul sau marimea. asa ca pescarii mai vin si ei peste acest macel facut de braconieri. daca ei nu ar face asta, atunci acei pesti ar ramane in apa. deocamdata pestii sunt pe planeta cu mult timp inaintea aparitiei omului, si inca nu au fost total distrusi, asa ca nici cu plasele nu vor putea fi distrusi total. braconierii se duc la prins peste mult, nu cred ca daca raman putini pesti, si investitiile lor in scule si barci si timp sunt mai mari decat profitul, mai renteaza treaba, asa ca in continuare, pescarii astia sportivi din romania, macelaresc ce a mai ramas, asa este? ca ei se duc sa se recreieze, si de ce sa nu ia si pestii prinsi, chiar daca-s mici sau multi, doar au bagat si ei bani in drum, scule si momeala...credeti ca am sau nu dreptate?
Partidele de pescuit nu seamănă una cu alta, eu apreciez ieșirea în natură, la liniște, și mersul pe jos prin pădure cu rucsacul în spate.
Mai sunt încă locuri neumblate, dar rare și greu accesibile.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.